Scriitorul Constantin Stan aduce “Gde Buharest” la Satu Mare

Crina Dunca - Gazeta de Nord-Vest, 6 Decembrie 2010

Lansare de carte sub egida Bibliotecii Judeţene şi a GNV

Unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai generaţiei ‘80, Constantin Stan, se va afla joi la Satu Mare cu cel mai recent roman al său, „Gde Buharest”, primul volum dintr-o trilogie. Alături de acesta îşi va lansa prima sa carte, “Drumul până la Piaţa Romană”, şi jurnalistul Horia Tabacu, în cadrul unui eveniment care va avea loc joi, de la ora 13.00, la restaurantul Kardinale (în subsolul sediului GNV), sub egida Bibliotecii Judeţene şi a Gazetei de Nord-Vest. Prezentăm azi câteva date despre Constantin Stan şi cea mai recentă carte a sa, premiată deja cu locul I la concursul naţional de proză Saloanele „Liviu Rebreanu”, care a avut loc la sfârşitul lunii trecute.

Prozator, jurnalist şi profesor
Constantin Stan (ns. în 1951) este prozator, jurnalist, profesor de jurnalism. A absolvit în 1974 Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti şi a debutat cu romanul „Carapacea” în 1979. A mai publicat: „Nopţi de trecere”, „Vară târzie”, „Provizoriu, Sud.”, „Viaţa ca literatură” , „Deadline”, „Drama de a fi normal”. Cu romanul „Gerda” (2004) a obţinut Premiul Academiei Române pentru proză pe anul 2004, premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pentru proză, Premiul special pentru proză al Festivalului „Poesis” Satu Mare şi a fost nominalizat pentru premiile Uniunii Scriitorilor din România. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru fondator al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (ASPRO), preşedintele secţiei Proză a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.
Este profesor de jurnalism la Universitatea din Bucureşti, dar şi al Universităţii din Craiova şi Piteşti. Colaborează din anul 2000 cu Ziarul de Duminică, fiind autorul unei serii de documentare şi anchete despre viaţa culturală românească. În 2004 i s-a acordat premiul pentru jurnalism cultural al Asociaţiei Presei Literare şi Editurilor din România.

O poveste plină de haz şi ironie
Criticul Dan Cristea vorbeşte despre „Gde Buharest” ca despre o “parodie şi pastică la nivel superior, plin de haz şi ironie”, care “îşi aruncă încă de la debutul său, unul surprinzător, care ne poartă chiar în inima Moscovei, câteva din preocupările lui de bază”: “Ce plictiseală! îşi spuse Ivan Mihailovici Saproșkinov. Stătea la biroul lui cu ferestre ce dădeau în Piaţă şi, ca de obicei, privea fără niciun gând cupola aurită a bisericii. Uşor mahmur, bineînţeles, îşi număra încă o dată rublele din buzunar şi zilele până la salariu. Transforma rublele în copeici, copeicile le aşeza în fişicuri, fişicurile le convertea în păhărute de vodcă. Ei bine, pe acestea le repartiza cu multă parcimonie pe tot programul său de lucru – care putea fi de opt, zece sau peste zece ore, dar nu lua în calcul nenorocenia orelor suplimentare, ci doar atât: ziua de muncă de opt ore – şi ofta din greu. Asta ar mai merge când bei de plăcere, mesteci castraveciori, stai singur la o măsuţă din colţul bodegii şi priveşti cu nesaţ mujicii care nu ştiu cine eşti tu şi de ce îi priveşti cu atâta drag, Marfa Stanilova e departe, iar tu, ca un pervers mic, sorbi încet, cu înghiţituri mici, dar mici de tot, votca. Dar cum să faci asta în timpul orelor de serviciu ? La slujbă, timpul trece încet, încet de tot, şi nu-l poţi sorbi cu înghiţituri mici, mici de tot ca pe votcă. Cu cât trece mai greu cu atât devine mai dens, mai gros ca fumul de mahorcă într-o cameră niciodată aerisită”.