Gusti

M-a sunat Vlad Ciobanu. Vlad nu suna decat in cazuri neobisnuite. Am avut presimtirea ca nu e vorba de vreun vernisaj, de vreun fapt bun. "A murit Gusti Fratila", mi-a spus Vlad. "Am ramas mai putini". Am tacut. Nu stiu sa reactionez la durere si la lacrimi. Dupa ce a inchis, mi-am spus "Nu, nu am ramas mai putini, am ramas mai mici". Cu moartea  fiecarui apropiat, fiecarui prieten, fiecarei fiinte care ne-a fulgerat viata ramanem mai mici: sufleteste, cultural, emotional, uman. Numai ca nu vedem sau nu ne dam seama. Ne ducem mai departe ura, orgoliul, intoleranta, lipsa de incredere, si marea, marea, netarmurita dorinta de a face rau.