Proiectul Magura

“Tabăra de sculptură de la Măgura trebuie să devină un muzeu în aer liber”

* interviu cu scriitorul Constantin Stan, directorul proiectului “Măgura, pietre însufleţite”

- Domnule Constantin Stan, ce înseamnă acest proiect? 
- Totdeauna, istoria ne oferă răspunsuri exacte şi interesante la problemele prezentului. Or, istoria Taberei de Sculptură în aer liber de la Măgura, chiar dacă îndeobşte cunoscută, este încă plină de învăţăminte. Astfel de tabere existau în Europa occidentală încă din 1950. Ele luaseră fiinţă şi funcţionau în ideea scoaterii artistului din atelier şi integrării lui în comunitate. În 1970, acest proiect venea pe de o parte să aniverseze cele 16 secole de atestare documentară a Buzăului, iar pe de altă parte să integreze în comunitate arta şi artiştii. Cele 16 ediţii, cu participare vară de vară a 16 sculptori, au realizat acest muzeu în aer, cu opere de o valoare artistică excepţională, expuse într-un spaţiu natural mirific. Proiectul nostru vrea să reaşeze Tabăra de sculptură Măgura în conceptul ei originar. În prima zi a manifestării se va desfăşura o dezbatere privind soarta taberelor de sculptură în aer liber din România nu numai a celei de la Măgura, vor fi fotografiate şi filmate operele din întregul spaţiu expoziţional în vederea identificării şi restaurării lor după proiectul prim, original al autorilor, va avea loc un workshop pentru elevii liceului de artă plastică din Buzău. A doua zi, manifestarea va cuprinde un spectacol al tradiţiilor, cântecului şi dansului din zonă.

- Aveţi în vedere ediţii următoare?

- Ne dorim ca Măgura să devină staţia-pilot a taberelor de sculptură în aer liber din România, oferind un model de prezentare şi introducere în circuitul cultural şi turistic, aşa încât vor fi, în concepţia noastră, şi alte ediţii. Vom încerca să impunem tradiţia “Zilele Măgura” cu simpozioane, dezbateri, omagieri ale sculptorilor români care au lucrări la Măgura.

- La ce se referă “reintrarea în circuitul cultural-turistic” al Taberei de sculptură de la Măgura?

- Tabăra de sculptură în aer liber trebuie să funcţioneze după organizarea şi funcţionarea unui muzeu în aer liber; de la administrare până la a deveni un punct atractiv în circuitele turistice ale zonei.

- Cum credeţi că veţi atrage atenţia Europei în cazul în care vizaţi aşa ceva cu acest proiect ?

- Tabăra de la Măgura este unică în Europa, iar foarte mulţi artişti prezenţi aici au recunoaştere şi cotă europeană: Gheorghe Apostu, Paul Vasilescu, Gheorghe Marcu, Liviu Russu, Florin Codre, Neculai Păduraru, Vlad Ciobanu, Mihai Buculei, spre a da doar câteva nume. Ea este în acelaşi timp o sumă mai profundă şi mai interesantă decât suma numelor de notorietate care o compun. Astfel de muzee sunt extrem de atractive pentru europeni prin originalitatea, ineditul şi, de ce nu, pitorescul locurilor unde se află.

- De ce ar fi interesat buzoianul de rând de acest proiect ?

- Un astfel de proiect oferă şansa comunităţii locale de a-şi revigora sfera serviciilor, de a fi cunoscută şi de a atrage turişti. Noi credem că există un potenţial cultural şi turistic imens în zonă încă nevalorificat din plin.

- Care sunt principalele probleme pe care le întâmpină un turist dacă vrea să viziteze Tabăra de Sculptură de la Măgura ?

- Principala problemă este cea a informaţiilor: cum se ajunge, ce este şi de ce ar trebui vizitată Tabăra, cine sunt autorii, cum se numesc sculpturile. Apoi, intervine problema civilizaţiei turistice: ce reguli trebuie respectate, cum sunt ele respectate, cum ne compirtăm într-un muzeu fie el şi în aer liber. Cei care vin pentru artă nu trebuie să fie alungaţi de cei care vin pentru vandalizarea ei cu focuri, grătare, maldăre de gunoaie.