Fragilitatea perceptiilor

Suntem o piaţă atipică! Sau poate suntem doar o piaţă necercetată. Şi-atunci înlocuim judecata provenită din studii cu percepţia. Mai comun spus: aşa ni se pare nouă că stau lucrurile. S-a acreditat –şi se repetă pentru că pare ceva de bon ton – că trecutul, că istoria, că tot ce s-a întâmplat înainte ca publicul să ia act în ce lume trăieşte nu mai prezintă interes. Şi, totuşi, sunt semnale –măsurabile - care infirmă această pre-judecată. De când Ziarul de duminică a trecut pe on-line urmăresc numărul de accesări la textele mele încercând să înţeleg ce teme, subiecte au capacitat cititorii. Rubrica, intitulată generos “Reportaj”, îmi permite o mişcare extrem de suplă pe toate axele. Timpul, mă apropiu de împlinirea a 10 ani de când săptămânal ţin această rubrică, îmi e şi el un aliat în actul de a-mi cunoaşte cititorii. Şi, totuşi, am surprize. Sunt subiecte de actualitate, cu deschidere spre multe grupuri de interes, care nu au făcut accesări decât în media numărului. Altele m-au surprins prin reacţia imediată dar şi în timp a publicului. “Moţii, aurul şi istoria” (un text care pornea ca pretext de la disputa în jurul exploatării aurului în zonă spre a ajunge la mentalităţi) a făcut o mie de accesări în prima săptămână şi peste 10.000 în următoarele. “Noi şi istoria” (text pe care l-am postat şi pe blog) are, în momentul în care scriu rândurile acestea, mai mult de 400 (la patru zile de la apariţie!) Cred că, dincolo de subiect, cheia succesului stă în cuvântul comun celor două texte “istoria”. Ma gandesc insa acum, cu prudenta necesara, ca si asta poate fi doar o perceptie!